In liceu mergeam cu autobuzul la scoala. Obisnuiam sa ma uit la oamenii de langa mine, sa-i privesc, sa le analizez expresiile, sa le observ gesturile, zambetele…din pacate, cei mai multi aveau privirile triste, lipsite de orice urma de bucurie. Acum fac acelasi lucru, dar din masina mea. Ma uit in jur si vad alti oameni, dar cu aceleasi priviri triste si golite de entuziasm. Cineva spunea, viata e grea,iar oamenii nu mai au chef sa zambeasca si nici motive sa fie bucurosi.
Pozitivismul te ajuta sa treci mai usor peste greutati, te face sa vezi lucrurile altfel, sa atragi oameni cu energie buna. Desi sunt o persoana pozitiva, marturisesc ca pentru o perioada si eu am uitat sa zambesc.Din pozitia asta lucrurile se vedeau altfel, iar oamenii ma percepeau diferit. Mi-am revenit. Ma bucur ca am inceput sa zambesc din nou. sursa: andreea raicu
{March 23, 2009}
zambeste…
{March 23, 2009}
hello world
…nu stim niciodata ce planuri are Dumnezeu cu noi…